Blogul lui Lao

La intrare in Borriol ne-au asteptat George varul meu, Georgica, scumpa lui sotie si Diana, fetita lor ! Ei s-au stabilit de cativa ani in Spania si traiesc foarte bine ! El lucreaza la o firma echivalenta cu Romtelecom-ul de la noi, iar Georgica e bucatar sef la un restaurant din Borriol. Stau intr-o locuinta construita dupa modelul marocan, cu garaj incorporat, parter, etaj si mansarda. Chiar daca am ajuns la ora 1 jumate  si eram rupti de oboseala tot am stat de vorba si am depanat amintiri pana pe la 5 dimineata.

A doua zi ne-am trezit pe la ora 13:00 si ne-am dus la Georgica la restaurant. Ne-au invitata la o masa traditionala spaniola. Si acum imi aduc aminte cu place de portia mare de paella si racoritoarea sangria ce ne-a si ametit un pic … mai mult. Dupa masa copioasa am plecat la plaja la Costa del Azahar – Benicassim. Statiunea e cunoscuta pentru festivalul rock anual care aduna fani din toate colturile globului (care este rotund). Festivalul este in august asa ca noi am avut parte de distractie in liniste (baie, bronz, volei, fotbal) fara rockareala si fara personaje pitoresti “Namolul si piatra de bae”, “Nu dati banii pe prostii luati banane la copii”, etc.

Serara … vis! Ne-a dus George pe toti sa vizitam Marina d’Or la Oropesa. O statiune creata pur si simplu de la A la Z de un puternic grup spaniol. Practic pe o plaja au creat o intreaga statiune deosebit de frumoasa. Am vizitat acolo niste gradini superbe cu cactusi, palmieri, maslini, tot felul de statui, si multi crapi chinezesti de il luase pe Nutzu cu ameteala (pescaru’ nostru).

Seara iar am stat la discutii bine “udate” pana la 4 dimineata.

1. Casa lui George                                         2. Marina d’Or

3. Marina d’Or                                     4. Jardines Marina d’Or

5. Jardines Marina d’Or                      6. Jardines Marina d’Or

7. Costa del Azahar – Benicassim

TO BE CONTINUED

Noi am vazut pe harta geografica a Europei ca vom strabate pe o portiune din Austria si prin toata Italia doar prin zone montane si ne puneam problema cat de greu va fi de condus. Va spun ca nici nu ne-am dat seama ca suntem in zona de munte; autostrazile strapungeau muntii prin zeci de tuneluri fara ca tu sa fi nevoit sa urci macar un deal. Se mergea ca in campie, iar noi ne aduceam aminte cu tristete de drumurile din Valea Prahovei sau Valea Oltului unde cu putin ghinion mergi cu o medie de 5 Km/h. Aici mergeam tun. Cum am plecat noi de la popas a si inceput ploaia, o ploie deasa de nu vedeai la 10m in fata. Se mergera la fel de tare, dar ploaia ne-a  sacait pana in Italia. Un alt lucru care ne-a surprins a fost corectitudinea cu care se conducea, in limita legala de viteza, fara claxonane, fara blituri, fara cocalari care sa te depaseasca cu 200 km/h in masini mai vechi ca ei. De altfel in toata excursia am vazut foarte putine masini de teren sau masini de fitze, am vazut doar 2 Ferrari si un Lamborghini, in rest masini micute de oras; Mai vedeai si Mercedesuri , BMW-uri, Audi dar mergeau in limita sau sub limita legala de noua ni se parea tare ciudat ca putem sa le depasim cu Loganu, nu ca pe soselele noastre. Poate si din cazua asta suntem in halul asta la statistici(La o proportie de 1 milion de masini de pasageri, in Romania se fac in medie 750 de accidente mortale pe an iar in Austria 100). Pe seara am trecut in Italia unde ne-a prins o ploaie si mai si. La un moment dat a inceput o grindina puternica de a trebuit sa oprim si sa tinem toti mainile pe parbriz si pe luneta ca nu cumva sa se sparga.  Experienta asta ne-a revigorat total si am condus toata noaptea pana spre dimineata cand oboseala ne-a facut sa ne oprim intr-o benzinarie si tragem un pui de somn. Ne-am odihnit, am mancat si iar la drum…

TO BE CONTINUED

Am petrecut unul din cele mai frumoase vacante de pana acum, in Spania alaturi de prietenii mei : Vio, Cristina, Emil si Nutzi. 5 zile pe drum, ca de, am vrut Road Trip si 5 in Spania. Au fost momente pe care nu le vom uita toata viata. Voi povesti cateva intamplari.

Drumul …

Am plecat la drum joi, 31 iulie. Stabilisem cu o zi inainte sa plecam pe la ora 20:00, dupa ce vin eu de la birou la 16, sa ma mai odihnesc putin si sa plecam. Logic ca nu s-a intamplat asa … joi dimineata am hotarat sa plecam la 16:00 imediat cum scap de la munca, pe ideea “Lasa ma ca dormi in masina”, eu am scapat pe la 13:00 de la birou asa ca la ora 14:00 eram deja in masina si am pornit catre Spania. Ne propusesem sa trecem Romania in 8 ore … dar cele 8 s-au transformat in 16 pe ruta Slobozia – Bucuresti – Craiova – Timisoara – Arad – Exit Proasta alegere. Intre Caransebes si Timisoara am facut 6 ore; abia la intoarcerea din tara am citit un articol despre drumul ala “Acum 3 ani se lucra la drum si se parcurgea in 3 ore, acum acelasi drum se parcurge in mai mult de 6 ore”. Au fost pe drum 11 semafoare si le-am prins pe toate rosu, ce sanse erau ? (0,53%). O alta alegere proasta a fost modul de condus. Am fost 2 soferi, eu si Vio si stabilisem sa conduca el in Romania ca eu sa ma odihnesc, dar pe drumurile de aici nu am reusit sa inchid nici un ochi. Asa ca am iesit din tzara amandoi obositi. Am trecut vama foarte usor, ne-au cerut doar buletinele si am trecut eu la volan. La fratii unguri autostrazi peste tot. Am trecut lejer pe la ei si am ajuns in Austria. Acolo am oprit la Parndorf, un lant mare de magazine situat aproape de granita cu Ungaria. Ne-am fatzit pe acolo, eu am mancat un sandvis cu peste curd si ne-am uitat prin magazine. Am cautat apoi un motel sa ne odihnim dar preturile piperate, de la 80 euro in sus pentru 3-4 ore de somn, ne-au facut sa ne “cazam” pe o pajiste intr-o parcare. Ne-am odihnit, am mancat si iar la drum…

TO BE CONTINUED

Este cunoscut faptul ca cea mai lunga zi din an este ziua dinaintea concediului, ei bine, asta e ziua ! Astept cu nerabdare excursia cu cele 32 de ore de condus, cu mancare prin parcari, cu prima baie in marea mediterana si in oceanul atlantic, muzee, parcuri de distractii, cluburi etc.  …  ce sa mai tot tacamul.

Faceti ca personajul din filmulet in centrul Bucurestiului !